iară mă prinde ora unu cu ceaiul aburind lângă monitor...
cea care scrie: "în casa asta nu se doarme niciodată?"
colegul de la demisol: "ce să-i faci?..."
cea care scrie: "ceai să-i faci!"
zofia de viz-a-viz: "simt că n-ai pus suflet în ceaiul ăsta, crina..."
cea care scrie: "dar am pus lingură..."
așa o răceală cu de toate s-a cuibărit în mine...
colegul de dincolo de zidul de sticlă vorbește doar prin citate celebre:
"oaia bolnavă trebuie mâncată"- Cicero. pentru el nu am totdeauna replică.
e gata și ceaiul și filmul a fost bun de tot. am găsit o piesă de o bucurie imensa pe un blog așa că de fiecare dată când vreau să o ascult trebuie să intru pe el.
aveți ceva cu care să scot răceala asta din mine?...
nu?
atunci la somn cu voi!
ne vedem în vise, poate găsesc ceva acolo...
