zâmbesc... mi-e bine... mi-e așa de bine... mă plimb singură ascultând muzică, lucru ce nu l-am mai făcut de prea mult timp... e toamnă... esti tu... plouă mărunt... aproape că dansez...
îmi palce să mă uit în ochii celor care trec pe lângă mine și să le zâmbesc... poate vor zâmbi și ei... mi-ar plăcea să le dau un pic din starea mea de bine, din magia pianului și a acordeonului...
extenuată mă plimb prin mirosul de toamnă, miros de frunze uscate și ude, miros de cer înnorat... am cumpărat un buchet de flori de la o tanti de pe stradă... 'nu pleca acasă fără flori' i-a spus unui tip... am simțit că florile îmi mai lipsesc așa că am plecat acasă cu flori... vișinii și galbene... una galbenă i-am dat-o trabanțelului din cartierul meu... sigur se va bucura dimineață când se trezește...
zâmbesc... și ma duc la somn zâmbind... și știu că ma voi trezi zâmbind pentru că florile îmi vor zâmbii... și mai știu că zâmbetul perfect tot pentru mine e...
